Despre fericire

Astazi in timp ce mergeam spre Lidl si molfaiam cu spor un mar tomnatec mi-am dat seama ca am motive sa fiu fericita. Chiar foarte fericita. Nu ma intrebati mai multe detalii ca nu stiu sa va spun. Pur si simplu asta am simtit. M-am gandit sa impart cu voi sentimentul asta, pentru ca destul impart altii cu noi din naduful clipei de zi cu zi. N-am intrat mancand din mar in magazin ci am stat putin in parcare si m-am gandit cam care ar fi lucrurile din viata mea pentru care ar trebui sa fiu recunoscatoare:

  • ca am putut sa ma dau singura jos din pat azi de dimineata;
  • ca am avut ce sa mananc la micul dejun si ca am cate ceva si pentru cina;
  • ca am sunat-o pe mama la telefon si mi-a raspuns si daca as fi vrut mi l-ar fi dat si pe tata sa-l aud putin;
  • ca desi la o statistica simpla nu am nimic din lucrurile “cuvenite” sa le ai pana la o anumita varsta: sot, vila cu piscina, masina , copii si caciula de blana am libertate si mult mai multe forme de dragoste decat cele conventionale;
  • ca ma intretin singura si ca sentimentele mele nu au nimic de-a face cu finantele;
  • ca n-am bani de dat nimanui;
  • ca am ajuns in sfarsit la bucuria de a sta un weekend in casa cu mine si cu un vraf de carti fara sa mi se para ca n-are nimeni nevoie de mine si sa ma intristez;
  • ca ma pretuiesc indeajuns incat sa am puterea sa plec din conjuncturi in care nu sunt iubita;
  • ca ma incanta lucrurile marunte: o esarfa, o carte, un colier colorat, o plimbare singuratica prin parc, o mana de nuci, o ciocolata amaruie, o brosa cu orice, un cer plin de stele, un petec de iarba verde verde, o rata in parc, un copil care imi zambeste pe strada si alte o mie de emotii ce tin pret de un inspir;
  • ca nu stiu medici de nici o specialitate;
  • ca am nevoie de iubire si frumos in jurul meu la fel de mult ca de oxigen si aceasta cautare imi tine simturile neadormite;

si pentru ca in definitiv nu conteaza cat ai ci cu cat te multumesti iar bogat nu este acela care are mult ci acela care are nevoie de cat mai putin.

In final va rog sa va ganditi cateva momente la ce va face sufletul sa vibreze si cat de multe faceti zilnic in acest sens. Nu mai amanati fericirea, nu trebuie sa se intample la o data anume in conditii exacte ci zi de zi cate putin. Nu trebuie sa ne-o daruiasca cineva, este pretutindeni in jur numai ca ne incapatanam noi sa vrem mereu altceva. Haideti sa ne dezcomplicam cumva si sa fim bucati de suflet autentic cu simplitate si lumina.

Va imbratisez si ma scuzati daca m-am dat putin mare azi cu fericirea asta a mea!

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s